Despre exoticul Bali, in jurul caruia imaginatia europeanului tese povesti si imagini... e plin de verdeata si de o atmosfera spirituala aparte (avand in vedere ca peste tot, pe strazi, in fata magazinelor, in case trebuie sa fii atent sa nu calci peste cosulete mici cu flori si putin orez – offerings pentru zei... De mai multe ori pe zi, localnicii aseaza aceste ofrande in fata caselor sau magazinelor, intr-o mica ceremonie intima - ideea este de a da inapoi simbolic ceea ce le-a fost oferit de catre zei. Fiecare casa are un altar, dar uneori localnicii au altare chiar si in magazine sau pe strada). Un lucru nostim – statuile din Bali sunt imbracate in sarong pentru decenta... Un detaliu util - daca esti primul sau ultimul cumparator, superstitiile ii obliga sa iti dea pretul pe care il ceri pentru produs, oricat de mic ar fi.
Pe de alta parte, zona Kuta din Denpasar e centrul dezmatului, o enclava pentru albii veniti la distractii exotice si foarte foarte ieftine. Se ofera totul de la plaje, masaj, cluburi de toate genurile (unul dintre cluburile pentru gay se cheama Braveheart) pana la droguri, alcool si fetite. E firesc sa dai o tura prin Kuta pe la 10 seara si sa auzi o conversatie in gura mare intre un indonezian si un bule (strain cu pielea alba): „Deci, pana la urma, ce oferi – cocaina, hasis, marijuana si mai ce?” intreaba bule, trecand pe langa noi si numarandu-le pe degete. Sau, te trezesti ca ti se arunca intrebarea obisnuita: „Transport, mister?” completata pe un ton mai jos: „Hasis?” Fetele de 15 ani sunt tranzactionate in acelasi mod, pe strada...
Ne-am distrat pe seama motivului australianului beat care e o parte importanta din atmosfera Kuta... (Australienii viziteaza frecvent Bali pentru vacanta, fiind aproape si deschis la orice gen de distractie)
Plaja din Kuta a fost o dezamagire – mai murdar ca la Mamaia si valuri imense asa ca nu am inotat cine stie ce.
Ubud e centrul artistic al Denpasarului – un satuc frumos, plin de hoteluri si casute superbe, cu piscini turquoise, curti interioare, palmieri si canale unde inoata pesti colorati, magazine ale designerilor, galerii de arta (cele mai multe, totusi, vand kitschuri si uratenii), temple...
Locuit de artisti, tineri in luna de miere, bule ajunsi la batranete care isi permit sa se retraga intr-un loc atat de exotic si sa fie fericiti...
Pe raul din Ubud am facut rafting toata echipa intr-una din zile, ceea ce ne-a dat ocazia sa vedem statiunile de cinci stele unde bule se retrag sa faca yoga, incojurate de liniste, respirand armonie cu umbrelutele lor imaculate, cu casutele scufundate in verdeata...
La polul pragmatic al realitatii, Denpasar e incredibil de aglomerat, cu strazi foarte proaste si un trafic agresiv. La intoarcerea in Yogya, mi s-a parut ca m-am intors in provincie, intr-un orasel cu doua stradute si trafic linistit, unde nimeni nu claxoneaza, nimeni nu se lupta pentru 50 de centimentri de sosea...
Din pacate, nu am reusit sa vad din Bali ceea ce as fi vrut – coasta Amet am auzit ca e minunata, as fi vrut sa ajung acolo mai ales pentru snorkelling. Viata de bule din Kuta m-a cuprins cu totul si vacanta in Bali a fost pentru mine mai mult un timp pe care l-am petrecut cu prietenii, fara sa vizitam ceva anume, doar pierzand timpul prin Kuta si Ubud (Gosia, prietena mea poloneza, partenera de calatorii, cu care ma voi vedea de-acum in kampung Europa – „satul Europa”, Sanja din Slovenia cu care am ramas prietena din primele zile in Jakarta, Dragos si Petru, profesorii de engleza care locuiesc in Korea si familia Loghin care locuieste in Bali de opt ani si de zece in Indonezia).
Pe de alta parte, zona Kuta din Denpasar e centrul dezmatului, o enclava pentru albii veniti la distractii exotice si foarte foarte ieftine. Se ofera totul de la plaje, masaj, cluburi de toate genurile (unul dintre cluburile pentru gay se cheama Braveheart) pana la droguri, alcool si fetite. E firesc sa dai o tura prin Kuta pe la 10 seara si sa auzi o conversatie in gura mare intre un indonezian si un bule (strain cu pielea alba): „Deci, pana la urma, ce oferi – cocaina, hasis, marijuana si mai ce?” intreaba bule, trecand pe langa noi si numarandu-le pe degete. Sau, te trezesti ca ti se arunca intrebarea obisnuita: „Transport, mister?” completata pe un ton mai jos: „Hasis?” Fetele de 15 ani sunt tranzactionate in acelasi mod, pe strada...
Ne-am distrat pe seama motivului australianului beat care e o parte importanta din atmosfera Kuta... (Australienii viziteaza frecvent Bali pentru vacanta, fiind aproape si deschis la orice gen de distractie)
Plaja din Kuta a fost o dezamagire – mai murdar ca la Mamaia si valuri imense asa ca nu am inotat cine stie ce.
Ubud e centrul artistic al Denpasarului – un satuc frumos, plin de hoteluri si casute superbe, cu piscini turquoise, curti interioare, palmieri si canale unde inoata pesti colorati, magazine ale designerilor, galerii de arta (cele mai multe, totusi, vand kitschuri si uratenii), temple...
Locuit de artisti, tineri in luna de miere, bule ajunsi la batranete care isi permit sa se retraga intr-un loc atat de exotic si sa fie fericiti...
Pe raul din Ubud am facut rafting toata echipa intr-una din zile, ceea ce ne-a dat ocazia sa vedem statiunile de cinci stele unde bule se retrag sa faca yoga, incojurate de liniste, respirand armonie cu umbrelutele lor imaculate, cu casutele scufundate in verdeata...
La polul pragmatic al realitatii, Denpasar e incredibil de aglomerat, cu strazi foarte proaste si un trafic agresiv. La intoarcerea in Yogya, mi s-a parut ca m-am intors in provincie, intr-un orasel cu doua stradute si trafic linistit, unde nimeni nu claxoneaza, nimeni nu se lupta pentru 50 de centimentri de sosea...
Din pacate, nu am reusit sa vad din Bali ceea ce as fi vrut – coasta Amet am auzit ca e minunata, as fi vrut sa ajung acolo mai ales pentru snorkelling. Viata de bule din Kuta m-a cuprins cu totul si vacanta in Bali a fost pentru mine mai mult un timp pe care l-am petrecut cu prietenii, fara sa vizitam ceva anume, doar pierzand timpul prin Kuta si Ubud (Gosia, prietena mea poloneza, partenera de calatorii, cu care ma voi vedea de-acum in kampung Europa – „satul Europa”, Sanja din Slovenia cu care am ramas prietena din primele zile in Jakarta, Dragos si Petru, profesorii de engleza care locuiesc in Korea si familia Loghin care locuieste in Bali de opt ani si de zece in Indonezia).
2 comentarii:
buna!
As avea si eu cateva intrebari vis a vis de plimbarile tale care mi-au starnit atat interesul cat si o mare gelozie tipica romaneasca.
In primul rand, iti scriu deoarece impreuna cu iubitul meu am vrea sa ne mutam in Bali Indonezia , eu am mai fost, el nu...In fine creazi ca familia pe care ai cunoscut-o acolo ar putea sa ne ajute cu mai multe detalii pentru viza, acte...etc. Ce am gasit pe net este schimbator de la un site la altu si deocamdata de la ambasada Indoneziei in Romaniei nu am un raspuns oficial.
Daca ai timp pentru asa ceva si vrei sa ma ajuti te rog contacteaza-ma pe adresa de mail oanabogdan999 yahoo. Multumesc anticipat si drum bun si cale batuta in continuare!!!
Salut! I-am scris doamnei din Indonezia, cerandu-i mai multe detalii. Iti scriu pe mail cand aflu mai multe!
Trimiteți un comentariu