marți, 29 octombrie 2013


Astronaut inițiez procedura de aterizare în deșertul Zagora

De mult mă întrebam cum o fi să te antrenezi ca astronaut. În călătoria cu autobuzul spre Zagora, traversând munții Atlas, am avut ocazia unică de a afla.

Șoseaua urcă de la câmpie la 2260 de metri – altitudinea maximă a trecătorii Tizi n'Tichka (în traducere, Trecătoarea Pășunilor), cea mai înaltă din nordul Africii. Un drum pe care deseori două mașini alăturate nu pot trece. Șoferul anticipează, observă înainte luminile altor călători în bezna fără fisură a nopții.

Drumul se învârte în ace de păr și îți vine să dai naibii orice amintire de pe Transalpina sau Transfăgărășan, luminițele celorlalte mașini se văd când sus, deasupra capului, când jos, mult sub noi. Sau cel puțin așa mi s-a povestit pentru că eu, personal, nu mai știam de mine – eram în mijlocul unei centrifugi care nu se mai oprea. "Houston, we have a problem!" 


Pozele au fost făcute de Leo pe drumul de întoarcere în timp ce eu aveam aceeași ocupație cu jumătate din autobuz: îmi vărsam necazul în pungă... renunțând la gândul că aș putea fi vreodată bună de astronaut sau măcar de pilot de avion...


În Zagora am ajuns cu greu, după o călătorie de nouă ore... e 11 noaptea și trebuie să căutăm rudele lui Abdessamad din Fes la care am putea înopta. Străzile sunt pustii, acoperite de praf... intrăm într-o dugheană de telefonie mobilă să întrebăm de Moatacim Naciri. Oamenii se pregătresc să închidă, dar suntem niște apariții prea interesante și or fi curioși de legătura dintre noi și Moatacim, așa că îl sună... 

Abdessamad ne-a avertizat că prietenul lui nu știe o boabă franceză... iar noi nu vorbim arabă...
În 10 minute apare Moatacim într-o Dacie Logan (foarte populară în Maroc, de! influența franceză de la Renault) plină de fete, cu portbagajul înțesat de prăjituri... și așa aflăm că în câteva zile va fi ginerică! Am picat cum nu se putea mai bine, la nuntă!



Casa lui Moatacim e un ditamai palatul și noi suntem cazați într-un salon căptușit cu canapele roşii pe care sunt împrăştiate perne. Prin casă mişună familia – adunați din toată țara și o droaie de copii curioși. Toată lumea e foarte primitoare, ni se dau prăjituri și scotocim cât mai mult prin franceza din liceu ca să putem vorbi fluent cu toți... Ne relaxăm, am ajuns cu bine... a trecut deja de miezul nopții, așa că ni se dau câteva pături groase și grele sub care adormim buștean... A doua zi vecinii lui Moatacim ne vor ajuta cu excursia în deșert...
  


Leo pe post de pașă în salonul arab


Ce se vedea pe fereastră: o grădină cu două văcuțe, amândouă dar de nuntă - una pentru mire, una pentru mireasă, ce romantic... Pe una dintre ele aveam să o găsim tocăniță la întoarcere...

Pregătiri de nuntă

La vecini: un hostel foarte primitor - Chez Ali


Cu o grădină patrulată de păuni







Niciun comentariu:

About

toateBlogurile.ro