sâmbătă, 13 august 2011


Cautarea tarii in care m-am nascut

Mă gândesc că, de cele mai multe ori, judecăm fără măcar să NE cunoaștem ca națiune. Nu știm care este adevărata Românie. Este România din munţi, unde tanti Maria se urcă şi coboară cu oile sau România familiei din Polovragi care ne-a găzduit câteva nopți acasă și la plecare ne-a dat borcane cu dulceață? E poate România oamenilor din Deltă – a bătrânei care credea că puterea de a face bine celor din jur se întoarce mereu la tine în casă, a pescarului hâtru sau a băiatului care ne-a plimbat cu barca? A bărbatului, funcționar la primărie îngrijorat pentru soarta mea când făceam autostopul pe lângă Comănești? A lui Andu care ne-a luat la cățărat pe stâncă? România de bun-simț, a oamenilor care nu trebuie să dovedească nimic și sunt ei înșiși, la locul lor. Luăm realitățile cele mai apropiate nouă – țiganii care locuiesc vizavi, se plimbă cu Audi și incendiază între blocuri mașini pe care tu nu ți le-ai permite vreodată, spiritul competitiv de București, mizeria unui oraș mare - și judecăm după el o întreagă țară. În final, ajung la parerea Deliei http://medicaacademica.ro/2011/07/07/virgula-care-este-2/, suntem un mozaic. Cu bune și rele - și deocamdată nu suntem siguri ce să credem despre noi. Imaginile negative vând bine la televizor și așa ne trezim înfricoșați că trăim într-o țară de criminali și violatori deși poate nimeni nu ne-a furat vreodată ceva din portofel (e drept, când am poposit anul acesta la mânăstirea Polovragi, Poliția tocmai adusese un bărbat care părea să fi furat cutia milei…). De multe ori vedem retragerea din București ca pe o îngropare, ca pe un regres profesional, dar așa să fie? Aș vrea să fac o călătorie prin România pe bicicletă, cu cortul (din păcate, vara e pe sfârșite), o călătorie de cercetare, să încerc să îmi dau seama care e adevărata Românie și să scriu. Pentru că ceva ne împiedică să vedem România ca pe o țară frumoasă (chiar dacă o spunem, e ca un fel de clișeu). Pot fi prejudecățile? Suspiciunea față de oameni? Condițiile materiale? Poate fi faptul că petrecem prea mult timp la televizor?




foto - lucrare pe care am pictat-o in cadrul Simpozionului de Pictura Retezat, organizat de Universitatea de Arta din Iasi si compania Remedia

4 comentarii:

mircea spunea...

romania este intr-adevar o tara foarte frumoasa...dar daca treci prin munti si vezi versanti intregi defrisati,vezi drumuri pline de gropisi...cum ai spus si tu, daca te mai uiti si la stiri,chiar ca-ti vine sa spui "e frumoasa da pacat ca-i locuita de romani".

Roxx spunea...

e un pic aiurea cand stai sa te gandesti ca locul unde te-ai nascut iti influenteaza viata enorm de mult.. si e o chestie pe care n-o poti controla...

TropaTrop spunea...

@Mircea - Chiar si in Retezat, inainte de intrarea in Carnic am vazut locuri cu defrisari serioase... E pacat, oriunde s-ar intampla. In insula Kalimantan din Indonezia sunt taiate niste paduri superbe pentru exploatarea carbunelui. Totul se roteste in jurul banilor pana la urma...

TropaTrop spunea...

@Roxx Da, asa-i... si noi suntem totusi norocosi ca nu ne-am nascut in Rwanda sau in Cambodgia...

About

toateBlogurile.ro