sâmbătă, 29 septembrie 2012


Asul turismului cultural, rătăcit prin buzunarele Constanței




Cine spune că nu ne acceptăm prezentul și personalitatea, ca națiune, probabil n-a trecut vara asta pe lângă Cazinoul din Constanța… Acceptarea de sine e, acolo, cât se poate de evidentă – un fel de ridicat din umeri, dat brațele în lături „asta e, ăștia suntem, atâta putem” (da’ Mazăre, lasă, că-i băiat bun, Mazăre, ține cu constănțenii). Altfel cum poți să-i faci uneia dintre cele mai frumoase clădiri din România, mâncată de mucegai, invadată de porumbei, cu tavanele crăpate și geamurile sparte, program de vizitare, scris pe fațadă, cu litere ca de supermarket? Să ne lăudăm cu indolența și să așteptăm să ne pice vreo soluție…




 
Pe dinăuntru, Cazinoul e un mini-platou de filmare pentru „Pirații din Marea Neagră”, gata să se destrame. Dacă n-ar fi atâta lume în șlapi, la bustu’ gol, care rânjește pentru aparatul foto de pe scările somptuoase, de lângă ferestrele care dau spre mare, m-aș uita în jur după vreo contesă cu găvanele ochilor goale care își târâie fără sunet rochia de bal. Sau dincolo, pe scaun, își întinde rădăcinile de alge o fată singură, întoarsă cu spatele la petrecere.  Bătrânul amiral hohotește și-și scarmănă păienjenii din barbă. Vreun ofițer își spune: „acum sau niciodată” – afară, dincolo de ferestrele-scoică îl așteaptă marea… mâine vaporul pleacă, trebuie să…  Pe deasupra capului fâlfâie porumbeii care au cuibărit între stucaturi, natura cotropește simplu orice vanitate...    

 „Cazinoul, simbolul Constanței, un monument în paragină” este, să înțeleg, cea mai bună idee de marketing care le-a venit în minte culturiștilor de la Minister (de care aparține acum clădirea). Bonus: literele roșii înfipte pe fațadă ca și colții lui Dracula într-un fund de american. N-ar fi o idee chiar atât de rea dacă am lăsa la intrare câte doi lei pentru renovarea lui – cred că s-ar face mai repede decât așteptând potcovitul puricilor la Ministerul Culturii, cel puțin teoretic... Cum n-ar fi o idee atât de rea ca centrul vechi al Constanței, din jurul pieței Ovidiu, transformat tot în virtutea cotropirii naturale în cartier țigănesc și aflat în aceeași stare de degradare ca și Cazinoul, să fie gestionat mai centralizat și să-i fie scos la lumină talentul turistic. În alte țări se poate – în Gdansk, Polonia, zona portului a fost dată spre închiriere artiștilor și transformată în inima petrecerilor din oraș. Cu miș-maș-urile de rigoare, și centrul vechi al Capitalei s-a mișcat…


                                                           
                                                                    Casa cu lei


În Constanța, trăiește spiritul Stanbulului, a unui oraș cu vânzoleală de negoț și de arbore genealogic în care se amestecă, greci, turci, armeni, vântul miroase a plecare, din geamie hogea încă mai răgușește chemând musulmanii la rugăciune… Dincolo de terasele lui Mazăre și de Mamaia golirii buzunarelor viteză, Constanța ar merita să joace cartea turismului cultural, cum o fac Brașovul și Sighișoara.
                                                    
                                                         Geamia și vedere din turn




                                                                    Cartierul vechi


Niciun comentariu:

About

toateBlogurile.ro